Mărturiile a 50 de supravieţuitori ai experimentului Piteşti vor fi strânse într-un documentar despre „o cumplită barbarie a lumii contemporane".

„Va fi un film despre «cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane », aşa cum a fost considerat experimentul Piteşti de celebrul scriitor Alexandr Soljeniţân. Nu există cuvinte pentru a descrie cu adevărat tot ceea ce au îndurat aceşti tineri anticomunişti, în jur de 2.000, majoritatea fiind studenţi în momentul arestării. Aproape la fiecare mărturie filmată am aflat câte ceva nou. Inventivitatea diabolică a celor care aplicau „experimentul" era inepuizabilă", spune cineastul, care-şi va termina documentarul la finalul anului.

Fotografii inedite cu Ţurcanu

Mai există astăzi sub 100 de supravieţuitori ai experimentelor din 1949-1951, toţi cu vârste cuprinse între 80 şi 85 de ani. Cu 40 dintre ei există deja interviuri filmate, urmează alte 10 mărturii. Deşi între ce s-a întâmplat atunci şi confesiunile de acum se întinde o jumătate de secol, unii dintre cei torturaţi au refuzat să vorbească, iar unii dintre cei care au devenit atunci şi torţionari au refuzat să mărturisească. Mulţi au dat detalii care nu apar în niciun studiu, în nicio carte despre experiment.

Din nicio amintire nu lipseşte însă şeful torţionarilor, studentul Eugen Ţurcanu, arestat pentru legături cu legionarii şi executat în 1954 din cauza ororilor de la Piteşti. Recent, profesorul universitar Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei „Memoria" din Piteşti, a descoperit în arhiva CNSAS două fotografii - faţă şi profil - ale suceveanului şcolit în Drept. „Fotografiile sunt făcute în momentul arestării, cu aproximativ un an înainte de demararea experimentului. În ele nu se întrezăreşte absolut nimic din ceea ce avea să devină Ţurcanu", remarcă Ilieşiu.

Cuvântul-cheie: reeducarea

Mărturiilor din închisoare li se vor adăuga opiniile unor istorici, scriitori sau eseişti precum Stéphane Courtois, Vladimir Tismăneanu, Vladimir Bukovski, Thomas Blanton, Thierry Wolton, Dennis Deletant, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu sau Horia-Roman Patapievici. „Vom filma la închisorile unde a fost aplicat experimentul: la cele din Piteşti, Gherla, Târgu- Ocna şi la Canal. Dar vom filma şi la Memorialul Sighet imagini emblematice pentru orice închisoare", precizează Ilieşiu.


Despre dezumanizarea prin tortură fizică, psihică şi sufletească a deţinuţilor de către alţi deţinuţi, Virgil Ierunca a publicat, în 1981, o carte care a produs rumoare în Occident, „Fenomenul Piteşti", în care închisoarea era numită metaforic „insula ororii absolute". În această văgăună a răului suprem, cuvântul de ordine a fost reeducarea.

„Reeducaţii" erau obligaţi să se autodenunţe, să se nege pe sine, să-şi denunţe şi să-şi renege familia, prietenii şi iubita, adică să-i „demaşte" dezicându- se de ei, de tot ce aveau mai sfânt, batjocorind credinţa în Dumnezeu. „Reeducatorii" îi obligau să participe la veritabile ritualuri satanice antireligioase. În final, „reeducaţii" erau obligaţi să devină „reeducatorii" altora, adică torţionari. Cei care refuzau erau obligaţi să se „reeduce" din nou, până acceptau rolul de „reeducator". Mulţi au încercat să se sinucidă pentru a scăpa de infern, dar foarte puţini au reuşit", explică Ilieşiu.

Şeful torţionarilor, studentul Eugen Ţurcanu, arestat pentru legături cu legionarii şi executat în 1954 din cauza ororilor de la Piteşti. În dreapta, un foişor de pază de pe zidul închisorii din Piteşti. Fotografii descoperite recent, în arhiva CNSAS, de profesorul universitar Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei „Memoria" din Piteşti.

Mărturii. „Te gândeai să scapi de tortură prin sinucidere".

Mărturisirile unora dintre foştii deţinuţi pot fi citite şi vizionate pe site-ul documentarului, www.experimentulpitesti.org. Aristide Ionescu, consultant al echipei de filmare, relatează un episod dramatic:

„În noaptea de Crăciun, a dat ordin Ţurcanu să asistăm la «naşterea lui Iisus». Şi atunci i s-a pus unui bandit - că aşa eram numiţi cei care eram torturaţi - o pătură în spate. S-a aşezat pe tinetă şi îi zice: «Măi, când îţi faci treaba să ne spui, să salţi mâna!», şi ăla pe urmă a săltat mâna. «Şi acum închinaţi-vă, că s-a născut Iisus». Şi după ce ăla zicea că «gata, L-a născut», să ne închinăm şi să spunem că am văzut naşterea. Scene, de-acestea religioase, care îţi este şi greu să le poţi descrie, parcă în momentul ăsta când descriu, consider că fac o profanare. Era ceva de neimaginat şi te gândeai, în momentele când erai torturat, să scapi de tortură prin sinucidere. Ei bine, acei care-au avut această şansă, au fost la început... Şi cel de la Gherla, care a sărit peste balustradă, dar de a doua zi au apărut plasele şi nu mai puteai să te sinucizi".

„Uite o tortură fizică: să îţi faci nevoile în gamelă şi să ţi se toarne mâncarea în gamela pe care... din care-ai scos rahatul pişându-te în ea şi spălându-se aşa. Şi după aia să te pună să-ţi toarne mâncarea în gamela asta şi tu, legat la spate şi în patru labe, să mănânci ca porcul din ea", povesteşte un alt deţinut, Marcel Petrişor.

Fostul deţinut politic Eugen Ţurcanu

"Demonul" care a pus în practică Experimentul Piteşti.

Recent, Dl. prof. univ. Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei Memoria din Piteşti, a descoperit în arhiva CNSAS doua fotografii - faţă şi profil - ale tânărului fost deţinut politic Eugen Ţurcanu, "demonul" care a pus în scena Experimentul Piteşti.

Fotografiile au fost făcute în momentul arestării, cu aproximativ un an înainte de demararea "experimentului". În aceste fotografii nu se întrezăreşte absolut nimic din ceea ce avea să devină Ţurcanu.